Logo Harap Alb continua
Razi tu razi Harap Alb...

Harap Alb de Mircea Arapu

 

Mircea Arapu este un autor român de benzi desenate, mult mai cunoscut în Franţa decât în propria sa ţară.
Intr-adevăr,  dacă în Franţa a colaborat mai bine de 10 ani la celebra revistă Pif Gadget, şi a publicat 5 albume,  în România doar sporadic i-au apărut câteva scurte lucrări, în revistele Haz în Vacanţă, Dino sau Carusel, după 1989.
Dar iată că, la aproape 60 de ani,  Mircea Arapu îşi vede în sfârşit publicat primul album în limba română:  Harap-Alb,  realizat după adaptarea radiofonică a basmului de către scriitorul Vasile Mănuceanu.
Ca o coincidenţă, Vasile Mănuceanu este el însuşi scenaristul a numeroase benzi desenate,  apărute atât în reviste, cât şi sub formă de album. Dacă ar fi trăit, sunt sigur că scriitorul s-ar fi bucurat de  închiderea cercului,   adică transformarea scenariului său radiofonic într-unul de benzi desenate, la exact 50 de ani de la data primei difuzări pe undele radio!
Albumul are 50 de pagini alb-negru, cu câte 3-4-5 casete pe pagină. Sigur,  libertatea de creaţie a autorului a fost încorsetată de formatul redus al mini-albumului,  precum şi de condiţia ca întregul text al scenariului radiofonic să se regăsească şi în paginile sale, dar consider că Mircea Arapu a luat aceste constrângeri ca pe o provocare, de care s-a achitat cu brio.  De exemplu, pentru a crea impresia de mai mult spaţiu în planşă, el nu mai trage chenare casetelor,  iar uneori nici nu desenează conturul întreg al baloanelor cu text. Folosind un stil grafic nou, Mircea Arapu creează o galerie întreagă de personaje simpatice şi amuzante (chiar şi Spânul nu este atât de diabolizat pe cât ar merita). Cititorul rămâne totuşi un pic nedumerit, pentru că Harap Alb este desenat ca un puşti imberb, abia ieşit din copilărie,  iar la sfârşitul albumului personajul, probabil maturizat brusc de numeroase grele încercări prin care trece, …se însoară.
În fine, merită semnalat şi faptul că, pentru a da mai multă credibilitate naraţiunii sale desenate, Arapu plasează personajele  fictive în contexte geografice reale, şi cititorii au plăcerea de a recunoaşte cetatea Râşnov, castelul Huniazilor sau cel de la Bran în paginile benzii desenate.
Una peste alta, albumul românesc de debut al lui Mircea Arapu  este o reuşită şi merită să facă parte din biblioteca oricărui bedefil român.

Dodo Niţă