Logo Harap Alb continua
Razi tu razi Harap Alb...

Interviu cu Adrian Barbu

Ne face placere sa va prezentam astazi un om pe care il consideram o autoritate in materie de banda desenata si printre fanii caruia ne face placere sa ne numaram.

Este vorba de domnul Adrian Barbu care a avut bunavointa sa raspunda catorva intrebari lui Octav Ungureanu, unul dintre ingrijitorii lui Harap Alb continua.

D-l Adrian Barbu, 48 de ani, este profesor de franceza, ilustrator si autor de benzi desenate, fondatorul clubului de benzi desena
te ComicsClub Cluj. D-l Barbu este unul dintre acei rari (suficiente degetele de la o mana) ilustratori romani care lucreaza pentru companii de banda desenata din America. Lucreaza de multi ani la o banda desenata cu Greuceanu, proiectul dumnealui de suflet dupa cum spune

Octav Ungureanu:
Domnule Barbu, stim ca la un moment dat (chiar de mai multe ori) l-ati ilustrat pe Harap Alb. Ne puteti povesti cate ceva despre relatia dvs cu Harap Alb?

Adrian Barbu:
La mine, Harap Alb a insemnat doua proiecte. Primul (2006-2007) ar fi trebuit sa produca un comic-book cu contributia a 7 desenatori, fiecare preluand unul sau mai multe segmente ale basmului si desenandu-le in stil propriu.Al doilea proiect a fost ceva mai norocos, dar n-a fost BD. Editura AION din Oradea (cu care colaboram deja de catva timp) mi-a solicitat in 2009 ilustrarea unei reeditari a Povestilor lui Creanga. Volumul a fost publicat in 2010. Se vede ca am pastrat in mare masura aspectul personajelor pe care le concepusem pentru banda desenata.

Octav Ungureanu:
Stiti poate ca Harap Alb-ul nostru este blond si musculos…? Dumneavoastra l-ati vazut altfel.

Adrian Barbu:
In privinta lui Harap Alb, ma simt dator cu o explicatie pentru cei nedumeriti ca l-am lasat brunet. Pe de o parte basmele romanesti sunt pline de feti si fete cu parul de aur, (si a devenit o moda stupida asocierea blond=pozitiv, brunet=negativ) asa incat macar intr-un loc in care aspectul asta nu era explicit, am preferat sa-l schimb. Pe de alta parte, insusi numele de Harap si Alb indica un contrast, de fapt o imposibilitate, o enigma, ghicitoare sau “cimilitura” din cele atat de dragi lui Creanga: negru si alb, Yin si Yang, ratat potential si erou potential. Era cat se poate de firesc ca acest contrast sa fie expus grafic prin piele alba si par negru.

In rest, m-am tinut de poveste, pentru ca voiam s-o ilustrez, nu s-o modernizez. De asta pot presupune ca toate ilustratiile astea au un aer de-a dreptul invechit, ca de-aia ziceam de preistorie.

Octav Ungureanu:
Ne puteti spune care e parerea dumneavoastra despre proiectul nostru Harap Alb continua?

Adrian Barbu:
Inca astept sa vad in ce directie continua. Ma tem de modernizare excesiva si v-as preveni sa nu denaturati basmul. Evident, publicul tanar s-a saturat de opinci, chimir, suman sau caciula – pe undeva e firesc, in contextul actual: ne straduim atat de mult sa ne occidentalizam incat ni se face rusine de origini si, cu toate curentele astea neofolclorice, gen serbare campeneasca televizata cu aer de figuranti adunati pe stadion sa zambeasca fals la Ceausescu, nici nu e de mirare. As miza insa mai mult pe definirea si actualizarea unui filon de autenticitate decat pe incercarea de a crea o imagine occidental-acceptabila occidental a personajelor. Daca evitati artificiile, recuzita si aerele de super-eroi, ati putea sa castigati si adeziunea profesorilor de literatura romana, nu doar a elevilor. Avem una din cele mai complexe mitologii populare din Europa (si Harap Alb, desi e un basm cult, inventat 100%, se incadreaza organic in contexul asta); daca am reusi s-o pastram si sa-i exprimam specificul, autenticul, am avea numai de castigat.
Fireste, ce spun eu acum se limiteaza la inceputul experimentului vostru, la ceea ce am vazut deja. E normal sa experimentati, sa cautati si sa dezvoltati aspectele spectaculoase ale povestii. Va urez insa sa reusiti sa ramaneti aproape de ideea ei originara, chiar daca o duceti inspre fantasy sau feerie – cum a reusit Ion Popescu-Gopo in 1965 cu filmul De-as fi Harap Alb, pe care il recomand cu caldura tuturor iubitorilor acestor personaje. Hai sa vedem ce iese.