Miron (zis Gerila)

Povestea lui Miron, zis Gerila

Intr-un sat de munte, traia un fierar.

Era om bun, cu mare mestesug. In vremurile acelea tot tinutul era des calcat de barbari.
Veneau iar si iar si furau tot avutul oamenilor si ce nu pradau, ardeau. Luau si fete tinere si baieti pe care-i duceau sa-i creasca ca pe ai lor. Veneau de undeva din nord barbarii.

Intr-o zi, au calcat si satul fierarului. Si, cum aveau mare trebuinta de oameni cu mestesug pentru a le face arme, l-au rapit pe om si l-au dus cu ei in tinuturile friguroase. Acolo a robit bietul Daidur, ca asa-l chema pe fierar, timp de luni bune, legat de un picior precum un caine si hranit cu cojile de la masa salbaticilor.

Intr-o noapte neagra, si-a taiat legaturile de fier si-a fugit cat a vazut cu ochii. A ajuns mai mult mort decat viu intr-o vale inghetata, unde-a si cazut lesinat. L-a gasit acolo un urias care l-a cules din zapada si l-a dus acasa. Dupa ce s-a intremat, Daidur a ramas la uriasi. Erau fiorosi la privit, dar buni la suflet si Daidur i-a indragit. I-a invatat cum sa lucreze fierul si cum sa-l transforme in unelte si arme de care tare duceau lipsa.

Cu vremea, si-a luat soata, pe Keraglacia, fata uriasului care-l gasise ingropat in nameti. Au trecut anotimpurile iar Daidur si Keraglacia erau fericiti impreuna in valea friguroasa a uriasilor. Dar cum se-ntampla insa, n-avea sa dureze. Barbarii, impinsi dintre oameni si alungati din toate tinuturile, fugeau din ce in ce mai inspre nord. Au ajuns si in valea uriasilor si i-au atacat pe acestia. Erau multi barbarii si uriasii putini, chit ca erau voinici cat zece oameni.

Dupa o lupta crancena, barbarii i-au dovedit si i-au omorat pe toti pe uriasii. Printre ei, Keraglacia, cu copilul lor nou-nascut, Miron. Cu limba de moarte, Keraglacia i-a intins copilul lui Daidur si l-a pus sa jure ca-l va duce departe. Bietul om a fugit cu copilul in brate. A prins capre salbatice si le-a muls pentru hrana lui Miron. Luni mai tarziu au ajuns amandoi aproape morti de foame in satul din care cu ani in urma, fusese rapit.

Miron, fiul fierarului a crescut in satul dintre munti ca orice alt copil de taran. Era ce-i drept mai inalt si mai voinic ca altii, dar toti credeau ca traiul bun, aerul curat si munca la forja tatalui l-au facut mare si puternic. Abia cand a implinit 10 ani au inceput sa apara primele semne ca Miron n-ar fi tocmai un copil normal. Mai intai au aparut dungile albastre, reci la atingere, parca vopsite pe piele. Mai apoi, de fiecare data cand era suparat, rasuflarea ii devenea glaciala, lucrurile din jur se raceau si se acopereau de chiciura. Vazand acestea, satenii au inceput sa se teama de baiat si l-au numit Gerila.

Ani mai tarziu, Miron, crescut acum cu 3 capete mai inalt decat cel mai inalt om din sat si mai puternic decat un taur, si-a luat lumea in cap. A muncit ca fierar pe la curti imparatesti, a fost si mercenar o vreme, dar n-a stat niciodata locului prea mult. Cum se lipea un loc de sufletul lui, aparea cineva care-i spunea ca are inima rece ca rasuflarea, asa ca Gerila isi lua cele cateva lucruri stranse si pleca mai departe.

Pana intr-o buna zi, intr-o poiana, un tanar print imbracat in haine sarace, il gaseste in drumul lui spre aventura...

Miron, zis Gerila

Varsta: 40 de ani
Inaltime: 2,65 m, cu 3 capete mai inalt ca un om normal
Par: roscat
Ochi: albi (fara iris vizibil)
Tip corp: musculos
Semne distincte: tatuaje albastre, piele albastra
Hobby: face bijuterii (pentru femei sau pentru alti oameni in semn de recunostinta pentru ajutor etc.) si mecanisme (catapulte, capcane etc.)
Parinti: fiul unui fierar si al unei uriase (din tribul posibil extinct al uriasilor ghetii)
Dieta: mananca fructe si peste si bea lapte (nu-i place carnea)

Trasaturi pozitive:
de onoare, isi tine cuvantul (chiar daca e mercenar odata ce si-a vandut serviciile cuiva duce misiunea la capat). Are experienta militara, stie tactici de lupta (dar nu e strateg) la un moment sau altul a luptat pentru sau impotriva mai tuturor armatelor de pe aceste taramuri.

Trasaturi negative:
irascibil, se enerveaza repede si exagereaza in reactii, dar ii trece repede supararea, mai ales dupa ce se descarca si plesneste sau ingheata pe cineva

Caracterizare:
- nu e atras de averi, lupta ca mercenar pentru ca ii place sa se bata
- reactioneaza rau la orice gluma pentru ca are impresia ca e indreptata impotriva lui
- nu suporta sa i se zica Gerila
- e singuratic si ursuz
- uraste barbarii pentru ca i-au omorat mama si (posibil) intreg tribul acesteia
- isi doreste familie, dar ii e teama sa nu sufere si copiii lui cum a suferit el (batjocura celorlati, marginalizarea etc.)
- timid, romantic, ii plac femeile carora le face cadouri bijuterii deosebit de frumos lucrate, dar acestea se cam tem de el si il resping
- familist, respecta ideea de familie si oamenii care isi apara familia si neamul
- isi doreste sa regaseasca taramul uriasilor, sa afle mai multe despre neamul din care se trage, vrea sa afle ce reprezinta tatuajele sale, ce s-a intamplat cu mama lui
- vrea sa se razbune pe barbari si de cate ori are ocazia ii ataca fara sa se gandeasca

Relatii interpersonale:
- in particular cu Harap Alb isi deschide sufletul, cere si da sfaturi bune
- in grup isi mascheaza timiditatea cu irascibilitate, se cearta cu ceilalti, dar ii si protejeaza la nevoie

Posibile aventuri viitoare:
(la un moment dat il va reintalni pe tatal sau Daidur, aflat pe patul de moarte)